Neincrederea

Se spune ca gandurile cele mai adanci si cele mai scumpe sunt acelea pt care n avem lacrimi........n avem lacrimi pt ele dar ele ne consuma inzecit si ne devoreaza carnea sufletului........patrund in noi ca si cutitele si ne iau si ultima picatura de vlaga,ultima raza de speranta,ultima sansa de a mai vedea frumos...........le fugarim prin creierul nostru bantuit de himerece nici macar nu s ale noaste si le vanam cu patos pana la epuizare,uitand sa ne mai intrebam "oare de ce ne place sa ne provocam singuri durere?".........sa fie un reflex deprins de la altii ,care au trecut prin viatza noastra ,inainte?si care ne au tratat cu neiubire acuta?
In felul asta,insa ,alegem sa perpetuam o stare .........o agonie............orbiti de rau si suferinta........hranind un monstru la nesfarsit...............in loc sa pastram sufletul deschis pt o noua sansa.................care ar putea ,in felul asta,...........sa plece .

Euforie

incredibil sentimentul de libertate...................chiar daca stiu ca euforia mea ,neinsemnata pt altii,nu va dura mult.................asta nu ma impiedica sa mi savurez calm si razvratita senzatia ca nu datorez nimanui nimik ............................ca ,daca te am iubit,a fost pt ca eu am vrut  .........nu m a obligat nimeni ......iar daca am ales sa te inteleg ,sa te pretuiesc ,sa te alint ,sa te repect .............si tu ..........nu prea.....ehm ,cred ....de fapt,sunt sigura .........ca nu eu voi fi cea care va regreta...............sigur,vor fi zile in care ma voi intreba chinuindu ma singura......oare chiar am facut tot ce puteam ?oare chiar nu puteam fi fericiti impreuna?..........chiar cu acest risc,drumul inapoi nu mai pare o solutie..............am incercat tot............euforia din aceasta etapa ma ajuta sa mi dau seama ca eu sunt de vina ca ti am acceptat comportamentul reprobabil ......din comoditate poate,din prea multa naivitate si lipsa de experienta ,din prea multa dorinta de a te  intelege.......realizez ca ,de fapt,n am pierdut decat timp.............

Numai gand

Tocmai mi am pierdut corpul fizic.

Nu mai e al meu,nu l mai simt,nu mi mai apartin.

Nu mai traiesc prin el .

Tot ce am avut ,chinul,

Suferinta,

Dragostea,

Senzualitatea…

S a refugiat acum in ganduri .

Traiesc ,respir,simt prin cuvinte si ganduri.

Am lasat afara

La poarta taramului meu

Cunoscut doar de mine si de prea putini,

Voluptatea scufundarii

In trairi navalnice.,

Tumultoase

Viata simturilor si a oricaror sentimente

Pulsand trepidant .

Sunt

Numai Gand

Si poate ceva suflet,

Atat cat sa mi amintesc .

Ca.....ai plecat .

24.01.2011….

Ultima noapte de "dragoste"

Ma rasucesc inlauntrul meu
Ca un cutit in rana,
Ma fac cerc in jurul esentei  mele
Topita ca o lava mocnita
Ma strang in jurul propriului eu
 sa mai retin pasiunea
Ce o trezeai adanc in mine.
Iti retin inca gesturile si privirea
Ce s inscrise in memoria
Trupului meu pt totdeauna.
Numai tu mi oferi
Fascinatia durerii si a raului,
Inscris in mine si n tine....
Dar si binecuvantarea iubirii ,
A singurei iubiri cunoscute..
.Numai tu mi ai oferit
Iadul tradarii si abisul placerii inmiite
.
Agonie si extaz
Extaz si agonie...

Care curge una din alta la nesfarsit
La fel ca si mila ta nesfarsita.
De ce sfarsesc mereu
Prin a te adora?