Trebuie să fii ca valul mării. Uneori să fii calm și alteori să lovești cu putere stânca pe care o ai în față.Nu trebuie să câștigi mereu. Uneori trebuie să îi dai drumul, și puterea vine tocmai din această decizie.
Sub apasarea vorbelor de rând! Nici nu ma strigi de tot, nici nu ma lasi... E-atâta ezitare între pasi. Prea repede uitam ce-aveam de spus ..... Un zbor în minus, o cadere în plus... La tine-i vara si la mine-i frig, Nici nu te las de tot, nici nu te strig....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu