Retragerea din amintiri

As vrea sa mi retrag din mine
Toate amintirile cu tine
Sa mi sterg din memorie
Mai ales acelea in care te am simtit aproape....
As vrea sa nu ti fi intins mana
Si sa nu te fi tinut in brate
Niciodata.
AS vrea ,acum ,sa nu ti fi fost
Scut
Atata vreme
Pt ca altcineva ti a fost targa!

Iar cand durerea ce mi o oferi cadou
Benevol,insistent si de atata vreme
Devine atat de coplesitoare
De  parca as avea vreun contract
Nesemnat cu ea si cu tine.........
Ma rog,ma rog la Dumnezeul meu
Sa nu mi mai fie dat
Sa bantui printre amintirile tale
Cu o straina ofilita inainte de vreme.

Cum nimeni si nimic incep cu aceleasi consoane

Nimeni .....nimeni care sa mi intinda
O mana de ajutor,
Sa mi ofere o gura de oxigen
In acest oras sufocant,
Nici un suflet,pe care sa pot conta
Nici o inima care sa ofere compasiune
Sau macar cnv care sa para ca intelege macar
Prin ceea ce trec
Acest chin ce pare iremediabil inutil ...
de o vesnicie parca ,
Nefolositor nimanui.

Nimeni in aceasta lume
Ce mi pare din ce in ce mai mult
Ca o jungla cu pasari de prada,
Lipsita de legi sau sentimente

Nimeni sa ma salveze de mine insami
De tine
De ieri ,de azi ,de trecut...
Sau de  reprosurile tale ascutite,
de tortura ta nedreapta
de teroarea ta rece ca o spada de asasin .

Nimeni ...nimeni ....nimeni in jur
Absolut nimeni
Nici un glas
Nici o atingere
Nici un gest plin de caldura
Sau indiferenta....totuna.
Reprimat sau oferit ...
nici macar atat .
NIMIK.

A indrazni

Am sa las sa se reinventeze femeia ...din mine.Aceea  ce nu se teme ,nu dispera ,nu uraste.............doar iubeste si viseaza.............la fel de bine cum respira si detesta tot ce i meschin ,ce limiteaza,ingradeste sau umileste.
Gesturi ...gesturi  molcome dar conturate,gesturi calde dar hotarate.,ii coloreaza linistea si lumea.Pace si determinare ca un fel de armistitiu cu propria mandrie ranita....Suav,pasii i se strecoara printre oamenii de ieri si cei de azi.

Scruteaza orizontul .....un orizont mai mult interior ....si vede numai povesti cu talc .....ca cele ce ti umplu sufletul de intrebari ciudate,greu de raspuns darmite de pus........

Oamenii din jur au devenit mistere......nerostite sau nedescifrate........umbre cu contururi clare ce si insemneaza fiecare trecere prin viatza.......unii imbracati in griuri si purtandu si durerea din suflet cu discretie .........altii,torcandu si viatza in culori jucause si arucandu i priviri indraznete .......iar ea le zambeste nevinovat si absent..........

De aceea,iubeste oglinzile,ele ii ofera posibilitatea de a vedea cum se simte,posibilitatea sa vada cum carcasa sufletului  imbraca straie de lumina sau intuneric ,in functie de stareasa interioara...straie de culori vibrande intr un carusel de vise.....risipite

Suntem ea si eu ,impreuna...si zambetul nostru ......pactul dintre copilul din mine si femeie,care mi multumesc ca indraznesc sa le fac cunostinta.........

Cand?

Cand durerea incepe sa faca
Parte nemijlocit din viatza ta,
Cand zilnic iti primesti portia
De suferintza,
............
...Da,sunt momente
Cand ea ti inunda si cel mai
Ascuns ungher al sufletului

Si ai vrea,
Ai vrea sa gasesti
O cale
Sa pacalesti
Durerea
Ce si tarsie pasii prin tine...
Ai vrea ...
ai vrea sa nu mai strabati aceleasi
Stari pe care le ai mai incercat

Dar....ea.....nu se lasa
In fiecare zi,isi aduce aportul
La nefericirea ta continua
Cu un zambet indaratul caruia
Se prelinge ranjetul
Satisfactiei meschine....

Cate durere imi va mai fi dat sa cunosc,
Pana voi ajunge si eu sa cunosc
Bucuria de a trai?