Altarul meu

N ai sa stii
Cum te am insotit mereu ,
In imaginatie
Orice ai fi facut.
Chiar si cand erai
Impreuna cu ea,
Chiar si cand o iubeai .
Pandeam ,va pandeam pe amandoi
Va pandeam miscarile,umbrele,
Soaptele,sarutarile......si uram ,
Uram complicitate voastra .
Cum te priveam
Din interiorul lumii mele
Stramte si poate putin aiurea.........
Ca pe un altar,
Altarul meu la care
Ma rugam zilnik.
........Speram ca tu sa vezi  in mine tot ceea ce ceilalti n au vazut......
Credeam ca tu ma vei salva de mine insami ...
Am sperat ,am luptat pt tine ,am suferit
Pana azi ,cand .........am vazut ............
Calea ce ma va indeparta de durerea provocata de tine!

Tu esti motivul

Uneori,imi vine sa mi smulg sufletul din piept,sa l fac bucati si asa sa l pun in fata usii Lui Dzeu...poate asa ma va intelege.............ce poate fi mai dureros decat sa pierzi tot ce puteai avea?decat sa stii ca intre tine si cel pe care l iubesti ,sta azi o lume intreaga,nu numai de oameni ci si de contradictii si deosebiri?ca el insusi isi doreste azi ........altceva,printre care si un copil cu o alta femeie?ca tot ce am incercat sa cladesc isi pierde brusc sensul,daca l a avut vreodata........tot ce credeam ca a fost rau si urat in  trecut azi imi parte ca o gluma nereusita cand descopar ca se pot intampla  lucruri cu mult mai grave ...........cand credeam ca ,in numele acelui trecut dureros si greu,am dreptul macar la intelegere ,ma trezesc ca imi este refuzata orice speranta...............nu conteaza pt nimeni cat ai suferit .......nimeni nu ofera laurii sai pt durerea altuia........nu conteaza decat pt tine ca viatza te obliga sa mai incasezi inca o data tributul sau................nimeni nu ofera recompense pt altul...nici macar Dzeu............viatza e o lupta insingurata in arena cu lei din care nici macar nu ai certitudinea ca vei scapa vreodata...viatza nu i numai tristete,insingurare,ea este impanata de rautatea si raceala ,nepasarea si uneori de reaua intentie a celorlalti...............dar ,oricat ar fi de greu,de cata suferinta exista..................macar exista ceva .............insasi ...suferinta e certitudinea ca ieri,in locul ei exista altceva..............si daca ieri a existat iubire in locul suferintei de azi ,tot mai exista o SPERANTA............speranta ca maine iubirea isi poate intoarce fata care tine din nou.

Cand ....

Cand te tradeaza si cuvintele
Nu mai ramane loc decat pt durere.

au fost momente cand....

au fost momente cand as fi lasat totul in urma…doar ca sa fiu cu el…si iubirea noastra

…au fost momente cand ma sufocam de dorul lui…asteptand cu sufletul la gura …intoarcerea lui

…au fost momente cand tanjeam dupa atingerile lui…care ma faceau sa vibrez cu toata fiinta mea

…au fost momente cand visam doar chipul lui  senzual si  masculin …pe care sa-l umplu cu sarutari…

…au fost momente cand ma rusinam de senzualitatea mea… careia stiam ca nu ii rezista…

…au fost momente cand ma simteam vinovata pentru fericirea pe care o traiam…fericirea care credeam ca doar in carti o afli…

…au fost momente cand asteptam sa ma trezesc din visul frumos in care pluteam…doar pentru a ma putea intoarce inapoi in el…

…au fost momente cand imi doream cu toata fiinta mea…sa opresc timpul in loc…sa imortalizez acele clipe de neuitat…

…au fost momente cand plangeam…pentru ca ma coplesea tristetea singuratatii fara el…

…au fost momente de extaz…aducator de sublim absolut…iubire pura…neconditionata…

…au fost momente…cand universul eram doar noi doi…unul pentru celalalt…

…au fost momente cand intensitatea iubirii lui ma speria…dar totodata ma fascina…

…au fost momente…cand stiam ca asemenea trairi nu voi mai gasi niciodata

...tocmai acele momente imi dau azi forta de a merge mai departe,in fiecare zi ,cautand sa i fiu aproape de departe..............

One way road

Ma cutremur cand ma gandesc
Cat de nedrept ai fost...
Cata ura am inghitit de la tine!

Si totul de buna voie                                                        
A fost primit pe cord deschis.                                                
Acum ,totul se va intoarce impotriva ta.
Si stii de ce?

PENTRU CA EU AM HOTARAT ASA .  

Nemilos,crud,orb,surd
Ai aruncat impotriva mea
Toate sagetile inmuiate n venin
Precum si tone intregi de razbunari
Menite sa ma umileasca
Sa ma indurereze
Sa ma faca sa sufar.

De azi ,insa ,stiu ca totul ia sfarsit.
Nu ti mai intorc obrazul
Nu ti mai raspund cu infinita dragoste
Pur si simplu,te voi expulza din mintea,
inima si gandurile mele
De azi ,esti ca si inexistent.
Trebuia s o fac de mult.
Am irosit atata timp,truda,
mila,compasiune
in zadar ...tot n ai inteles!
Si daca nu te as fi avertizat ca
te vei opri cand va fi mult,
Mult prea tarziu!
Regret ca te am iubit,
Regret ca ti am oferit tot
Fara sa cer nimik in schimb .
Nu ai nici o scuza!
Desi n as vrea,stiu
Ca vei regreta tot ce ai facut .
Ai  o vesnicie in fata s o faci!
Eu ..sunt prea puternica
Sa mi plang de mila
Prea puternica sa mai am nevoie de tine
Caci oare nu fara de tine
Mi am cladit zi de zi ,viatza?
Azi sunt in stare sa i te cedez ei
Ea,vesnica prezenta dintre noi....
Sper sa poti sa ti savurezi libertatea!
Eu ...nu te mai retin cu nimik.

Nu de morala aveam nevoie,
Aveam nevoie de un prieten ,
Care sa mi arate cum e cand nu gresesti
Nu de un om fara inima
Sau cu o inima rece ,moarta
Moarta asa cum e amintirea ta pt mine acum ...

Sau cum

Ar trebui
Sa fie!

Poate

Poate ca m am temut...
M am temut de sansa,
De acea alegere
De greselile trecute
De suferinta implicata
De timpul scurs,
De tine
De alegerea sacrificiului.
....Dar,la urma urmei,

Am fost nascuta sa ...Incerc!                

My last choice

Si totusi,ramai ultima mea alegere                                      .
Am iscat suficiente valuri
Incat acum sa mi doresc linistea.                
Am incercat diverse roluri
Sau poate doar unul singur
Teribilul caz de preluare
A unei identitati gresite.
Am fost dezorientata,confuza
Am batut la usi straine.
Nici o usa nu s a deschis....
Asa ca am hotarat sa pun placuta
De "mult prea tarziu"pt toti ceilalti...
Sa redevin un sanctuar
Si sa reinvat pasii care
Sa ma calauzeasca inapoi catre tine.
Marea calatorie a inceput....
Acum ,nu mi doresc decat
Sarbatori pline de speranta!
Pentru ca nimik nu se compara
Cu un umar pe care sa te sprijini
La nevoie!

Focul meu salbatic

Ai fost focul meu salbatic,                                              
De necuprins in cuvinte,
De necuprins in brate,pana la final....
Ai ramas atat de putin posibil de cuprins!
Desi am incercat
(Si cat am incercat!)
Sa te indepartez din mintea mea,
Din inima ,din toti porii,din venele ,din ochii
Si de pe buzele cu care te am simtit,cunoscut,iubit si gustat...
Amintirea ta bate ca un pendul si azi
Orologiu peste timp
In amintirea mea.....se duce,dispare ,reapare..
E o cursa necontenita intre agonie si extaz
Cum numai tu o poti defini in fiinta mea.
Cu toata lumea impotriva noastra
As purta orice razboi,as accepta orice lupta
Numai sa te mai simt o data

Eu stiu!

Am avut atata incredere in tine....

Mi as fi scos si inima din mine                                          
Si ti as fi oferit o drept ofranda.
Si nu stiu ,zau,de cate ori n am facut o....!
Care a fost vina mea?
De azi nu ma alegi pe mine?
Prea insistenta?
Prea determinata sa te recastig?
Oricum,nu mai conteaza
Timpul isi joaca ultima carte
Dar cat as fi vrut sa am un cuvant de spus                            
In fatza ta.
Dar tu m ai expus in fata tuturor
M ai lasat prada vulturilor
Si desi am luptat cu toti pentru tine
Totusi,pana la sufletul tau de piatra n am ajuns.
Insa timpul,Timpul .....Va spune cine a avut dreptate!
Eu stiu asta!

Si nu vei veni

Copilul din noi moare de fiecare data cand  il tradam .
Cand lumea exterioara isi inchide portile
Cand totul se naruie in jur,
Cand ucidem candoarea
Si mai ales cand primim ura in suflet.....

Copilul din noi plange cand                                                                  
Avem inima ranita
Cand razbunarea face casa buna cu uitarea.
Copilul din noi sufera de fiecare data cand
Ne certam cu cel drag,cand il ranim intentionat,
Cand intoarcem spatele iubirii spre a o inlocui cu indiferentza
Sperand ca aceasta sa doara mai putin.
Copilul din noi moare cand nu mai exista comunicare
Ci numai porti inchise n urma cu un pocnet scurt,sec.
Si daca omoram copilul din noi,atat de decisi,
Pentru cine ne vom mai dori tandretea,iubirea,caldura?
Si cui vom mai dori s o oferim ?

Si totusi,tu nu vei mai veni.....

Omniprezenta

As vrea sa ma dizolv
in aerul dens din jurul meu.
in felul asta,as reusi sa fiu
peste tot,si cu putin noroc
sa ajung si in preajma ta
nevazuta dar omniprezenta...
sa te imbratisez fara sa ma simti,
sa te sarut pe frunte,
sa ti alint privirea din ochii tristi
sa cobor usor pe umerii tai goi
si sa raman acolo pentru totdeauna
sa fiu cu tine pe vecie
ca un abur
ca un scut
ca o a doua ta natura.

iar cand lumile noastre o sa se separe,
cand drumul inapoi                                                                                
o sa fie tot mai greu de gasit,
cand si bruma de incredere
se va fi risipit,

imi voi asterne gandurile
cuminti la picioarele tale .
voi trimite sunetele sa mi te aduca in cale,                  
ma voi pierde voit de tine,

pentru a te obliga
sa ma regasesti

Vine......iarna?

Vine iarna,iubitule........

in curand bat sarbatorile la usa...
Le vom deschide
Impreuna
Sau separati din nou de lumea intreaga?

Scenarii

Poduri arzande

Aliante sfaramate                                                      
Legatura intrerurupta!
De ce continui sa ma indepartezi?
De ce continui sa ma chinui?
Si de ce mi place atat de mult
Acest gen de  tortura?
De ce mi place mai mult cutitul rasucit in rana
Decat dulceatza vorbelor  dulci                                        
Rostite n soapta de oricare alt barbat
Ce mi ar putea pune lumea la picioare?
De ce prefer scenariile tale
Atent masluite si legate de fantezia vis a vis de
Alta femeie?
Cand stii ca n am sa accept niciodata
O alta in locul Meu!
Si cand stiu atat de bine
Ca nu ai uitat isteria simturilor
Pe cand eram impreuna..............

ha.

De ce?

De ce n am stiut sa ma bucur
De fiecare clipa petrecuta cu tine?
De ce n am stiut sa ti iubesc mai mult
Trupul,mintea,tot ce tinea de tine?
De ce azi ma regasesc
Singura,molfaind in surdina
Toate acele ocazii in care m ai ranit?
De ce azi ma refugiez
In toate acele putine amintiri dulci amarui?
Singurele ce mi au mai ramas
Dintr o viatza irosita ?
De ce si azi iti simt rasuflarea linistita si
Caldura corpului tau intins langa al meu
Intr o dimineatza perpetua ce nu se va sfarsi niciodata,
Cand,inca buimaci de somn
Pastram inchisi in noi
Noaptea dinainte?
De ce am uitat sa te simt,
De ce m am indarjit si eu sa te urasc?
Unde s au dus sarutarile noastre ,
Singurele gesturi dintre noi pt care  azi mai traiesc?

De ce ma intorc mereu in trecut?

De ce nu te pot lasa sa pleci?

De ce simt ca as muri daca te as pierde pt totdeauna?
De ce ramai singura mea sursa de inspiratie pt
Trairile mele tumultoase si contradictorii?

Si tacerea i o arma

Oare nu cand lasam in mod intentionat sa ne scape printre degete ceea ce ne am dorit mai mult ,toate acele lucruri pentru care am luptat pana la disperare,oare nu atunci ne confruntam cel mai mult cu Adevarul?Daca azi nu mai inteleg sa intervin in propria soarta,este strigatul meu de ajutor surd adresat si ridicat impotriva tuturor minciunilor ce s au spus.Eu cred ca adevarul trebuie spus mereu chiar si atunci cand doare .Si daca azi ii las Ei toata puterea,n o fac din teama sau din slabiciune.Stiu ca doar asa vei putea sa ti dai seama de ceea ce ti doresti ..Poate ca plusez,poate ca tu nici nu intelegi motivele mele,dar n as putea proceda altfel Tot ce am avut de spus ,am spus pana acum.Am crezut mereu si cred in libertatea spiritului.Nu cred in manipulare,minciuna sau inducere in eroare.

M ai nedreptatit constant,i ai acordat ei ceea ce ai fi vrut sa mi oferi mie ....Iar azi e mult prea tarziu ......Tot ceea ce ai facut ca gest vis de ea ,pe mine m a desfiintat pas cu pas ....sa nu te miri ca azi nu inteleg sa ti mai fiu aproape ....pot spune ca incerc sa ma razbun ,facandu ti o pe Ea cadou.Si poate asa ti vei da seama de ceea ce ai pierdut..Te a vrut mereu ca pe un trofeu....si mi pare rau sa mi dau seama azi ca nu esti decat o marioneta  ,care a pus mai presus de iubire,iubirea ce ti am oferit o ...orgoliul prostesc

Tu si ea..Voi 2...amandoi

Ploaia cade ca o perdea
Peste castanii batrani si singuri din orasul trist.
Pasesc printre frunzele ude,
Cu parul ravasit,picurand

....Nu reusesc sa mi desprind din minte
 imaginea ta
impreuna cu ea
inclestati intr o imbratisare erotica perpetua
calda ca toate noptile de vara ce au trecut peste mine
fara vreun ecou.

                                                                                               
Ma haituieste peste tot..
Diminetile cand ma trezesc
Serile pustii cand incerc sa inchid ochii
In noptile albe ,este tot acolo
Spanzurata in coltul camerei

in aceeasi camera unde altadata
imi daruiai dragostea ta.

Singuratatea alergatorului de cursa lunga

In fiecare dimineata ,ar trebui sa ploua cu soare
Dar se intampla atat de rar

De ce mai multe ori,ploua cu pareri de rau.                              

Azi am alergat iar prin ploaie
Iar prezenta ta mi a insotit iar pasii
Calcam frunzele ude alergand
Si resimteam cum mi ai calcat sufletu n picioare

Uneori,ma intreb de ce mi ai raspuns cu atata
Ura si sete de razbunare
La tot ce ti am oferit.

Am lasat in urma in urma parcul ,castanii...
Dar am luat cu mine tristetea si nedumerirea ploii..
Sa le port mereu in suflet
Pana imi vei da raspunsurile ce mi le datorezi.

scrisoare de adio!

Va veni o vreme...si n o mai spun ca pe o amenintare,ci cu multa tristete,ca ceea ce mi ai facut tu mie,a lasat urme in sufletul tau,nu intr al meu.Poti sa ti repeti , ca n am facut nici un sacrificiu pt tine sau ca am facut sacrificii prea mici,minte te cum vrei,nu conteaza,nu mai conteaza!Ai fost totul pt mine,dar voi incerca sa nu te vad asa cum  NU ESTI..Am sa uit ca pe ea ai facut o fericita,ca i ai oferit umarul si inima ,si zile si nopti iar mie doar o gramada de lemne impreuna cu restul sentimentelor de amaraciune si neputinta si ura.
Iar daca ti a placut se te simti puternic,razbunandu te mereu si mereu,fata incetare ,fara sa ti pese de ce simt,de acum victima dispare din peisaj.
Sper ca ea sa te inteleaga cum eu ,pare se ,n am stiut!
Sper sa ti fie mereu alaturi,eu deja nu mai inteleg sa raman aici pt tine...
Sper desi cumva nu sper.pt ca stiu ca nu  va fi asa ,sa ti ofere ea de acum pasiunea cunoscuta alaturi de mine!
Cat despre puterea de a indura,i o doresc ei ....sa fie capabila macar pe sfert .Ea,pare se ,a fost capabila doar sa se bucure de avantaje alaturi de tine!

si sa ma scutesti de atata MINCIUNI.....cu care m ai ametit de cand faci acest joc dublu ....
Acum devine prea tarziu....deja.
N ai cum sa intorci toata nefericirea mea inapoi,toate noptile mele urate si pline de frica de a te fi pierdut ,toate eforturile mele batjocorite,
!N ai cum !

Iti urasc fiecare trasatura,mi e greatza de zambetul tau furat de la ea.........parca afisat special de tine cand stiai cat de mult ma straduiam sa te fac sa zambesti ..........ei i a fost atat de simplu ,eu trebuia sa fac tumbe pt asta..............ochii mei ascund azi prea multa suferinta ....si cred ca esti inconstient sa nu vezi ca venim din lumi diferite............tu ,din cea plina de certitudini si lumina si ...distractie ........eu,exact din polul opus.
si mi pare atat de rau pt sufletul pe care ti l ai prostituat inmiit!

Esti tot ce am

Din ce in ce mai putine cuvinte

Intre noi.

Gesturi frante,neterminate…

Lacrimi atarnate in coltul ochilor

Lacrimi de durere,de neputinta…

De orgoliu ranit.

Si peste toate,sentimentul ca

Totul a fost inutil.

Atatea nopti singura,

Aceeasi indarjire in a iubi,

Acelasi scrasnet din dinti….

Stau si privesc,golita pe interior,                                   

Cum te indepartezi de mine..

Ma ucide....Sperantza  Desarta.

Imi revin in minte

Noptile irosite in lacrimi

Precum si toate incercarile mele

Nereusite

De a te readuce in viata mea.

Ce am devenit?

Ce mai insemn pentru tine??

Lumea noastra se destrama

Si eu nu mai pot face nimik .

Transhand iubirea cu sange rece

Cand imi tii inima                                                                       

In mana

Si o ucizi cu sange rece,

Ce simti?

Cand vrei sa ma umilesti

cu inversunare,

Ai vreodata remuscari?

Te ai gandit ca ucizi Visul?

Cand ai ingropat in vorbe grele

Sentimentele mele toate,

Pe care ti le am asternut in cale…

Ai simtit vreodata  pareri de rau?

Ai simtit …

vreodata iubirea

Din spatele gesturilor  mele?….

…….

De ce  mi demonstrezi mereu

Ca iubirea i mai mult

AGONIE decat EXTAZ?

Unde salasluiesc inimile ranite

Dragostea neimpartasita nu este un subiect de meditatie nou.De multe ori,sentimentele nu si gasesc rasunet in inima celui catre care se indreapta atentia noastra.Din acel moment,incepe sa se nasca suferinta si dorinta de a evada din propriul univers,devenit brusc prea sufocant si imbibat cu suferinta...iar cuvintele au fost mereu o arma impotriva tacerii,plasticitatea lor si puterea lor de sugestie fiind capabile sa transmita celor care sunt pe aceeasi lungime de unda,tot bagajul de trairi purtat de cel ce sufera..Toate inimile ranite traiesc intr un univers comun.Cel al artei ...poezie,muzica,literatura..Este unul din motivele pt care suferinta din iubire si a gasit sublimarea in arta.Gandurile transpuse in cuvinte,sentimentele redate,senzatiile descrise ne ajuta sa aratam celorlalti cine suntem ,cum e "mobilat"sufletul nostru,poate singurul care ne confera unicitatea in aceasta lume.Dragostea e universala,particular e modul in care o simtim ,o traim ,o descriem ....la un moment dat nu mai conteaza cine a inspirat o,prin inchiderea ei in cuvinte eliberam chiar esenta iubirii.

stiu ca intr o zi …..

                              

alt vis sfaramat,
alte sentimente scrum

cat as fi vrut ca tu sa crezi in mn …..

e timpul sa ma desprind
sa …te las sa pleci
spre alt orizont

sunt dureri mai mari decat
aceea de a te pierde

desi sunt sg in noapte
desi sunt sg in ploaia care cade
ma am pe mn

visele inca mi sunt intacte

si stiu ….stiu
ca intr o zi te vei intoarce.

                                           

Dator

Imi esti dator cu inca o durere..

Ai infipt inca o data stiletul in gandurile mele.

Direct si precis.

Ma arunci inca o data in arena leilor hamesiti …

Ma intreb:o sa rezist pana in zori?

Chinuita de indoieli

Goala pe dinauntru,

Golita de intrebari inutile…

Chircita in mine insami,

Inaintez

catre Haul

infricosator

al lipsei tale de iubire 

Revelatie

Acum stiu..N u m ai iubit.Revelatia ma loveste brutal,ca un bici peste suflet.Povestea mea de dragoste se stinge.Nu mai sunt eu,altcineva imi bantuie trupul.Cautarea iubirii,gasirea ei,trairea pana pana la agonie si de la agonie la sublim,gandul pierderii tale ma lasa cu ochii atintiti in gol si sleita de vitalitate….dimineatza da buzna in gandurile mele si ma surprinde la fel de treaza ca noaptea trecuta,ca acum 2 nopti…..

Asteptare nesfarsita

In timp ce lumea exterioara

Este sfasiata de zgomote,

Lumea mea se inchide                                                
cu un  tipat.

Nimic inainte,nimic in urma

Doar o imensa

Lehamite de a trai...nu mai strig,

Nu ti mai rostesc numele in noapte…

Oriunde ma aflu

Ochi straini ,voci sparte

Si vesnica ei prezenta intre noi.

Renunt ..sa mai lupt,Sa mai sper

Ca exista ceva frumos si pt mine.

Pare se ca n am stiut

Cum sa te iubesc ,Cum sa traiesc,

Cum sa am sansa mea.

Saltul in gol pare

Cea mai buna solutie acum .

In golul propriei mele existente.

Ce ne a mai ramas?

Ne am jucat aman2 cartile,

Am aruncat in lupta tot arsenalul

De sentimente arse pana la cenusa..

Ne regasim separati

In propria lume,de propria lume.

De propriile rani,care nu se mai inchid.

Nu mai exista iertare,

Ci doar o imensa dorinta de revansa

Venita ca un blestem

Peste sentimente ravasite.

Lacrimi planse,tesute in singuratate,

Lacrimi si regrete…

La ce mai folosesc? si cui?

Tu ramai invaluit in vesnica ta tacere.

Nici nu mai conteaza

Ca eu astept,astept de atata vreme.

Imi traiesc zilele si noptile lungi

Departe de tine,departe de lume.

Oare se va stinge vreodata

Setea ta de revansa??

Se poarta cutitele n spate

Imi urez singura"Bine am venit"

Intr o lume"reala"                                              

Cu atat mai reala cu cat

E mai contorsionata de ura si 

Dorinta de revansa .

Tradata simultan de cel pe care

L am iubit

Si de cei in care am crezut...

Ce sa mai fac acum cu

Iubirea ce mi a fost

Refuzata?

Cui s o mai daruiesc ?

In cine sa mai am incredere?

Nu ma consoleaza nici un gand,nici o scuza

Singura mea alinare este timpul

Pt ca timpul vindeca ranile

Si pt ca denunta falsitatea

Minciuna si manipularea .

Facute dintr un interes Meschin .

Imi pare rau ca acum esti prea orbit sa vezi

sau sa ma mai auzi

Iar cand o vei face

                                                    Va fi mult

                                                                                PREA TARZIU..                                                                          

                                                                                          

                                                                              

                                                                             

Despre durere

Ma doare …durerea mea,
Unde sa mi mai ascund sufletul?
Cui sa i mai arunc in fatza reprosul ca n a stiut sa ma iubeasca?
Te am plamadit din visele mele,
din sperante si neimpliniri…
Te am pierdut insa cand inca te iubeam,
Si acum ma zbat nauca si singura
In interiorul grilajului custii mele.
Fara vreo speranta…..

Eu …continui …sa sper.

Despre renuntarea la orgoliu

.

           Este o zi ciudata de iarna in care totul ploua…Azi ti am zis primul meu “Adio!”.Azi te am iubit cel mai mult ,cand te am lasat in grija altcuiva.Doare,dar e o suferintza suportabila.”Niciodata “pare un cuvant prea cuprinzator acum .Nu vreau sa aprofundez acum acest sens,aceasta realitate.Am timp.Deocamdata,nu pot crede ca nu te voi mai vedea aparand pe strada mea,ca trebuie sa renuntz la tot ce i legat de tine……..Ganduri,dorinte ,vise,amintiri chiar ………….si cat te am iubit!….De dragul tau am renuntat la orgoliul si mandria mea,……ca sa salvez iubirea noastra…….am facut singurul lucru pe care nu credeam ca l voi face pt nimeni ………..oare cat s a meritat insa?cat ai inteles tu din sacrificiul meu ?cat l ai pretuit?a fost el de ajuns sa te scoata din ghearele urii,al nepasarii,al limitarilor?

22.01.2011…