Intelepciunea se ntinde,
Prevazatorul meu tata.
Vei fi multumit?
Iata,vorba cu vorba
Sa nu vorbesc am fost invatata.
Dar ,Doamne,imi fagaduiesti
Ca in tacerea aceasta
Imi vei pastra nemoarte cuvintele,
Ca pasarile vor mai stii sa se intoarca
Si frunzele vor mai gasi
Crengile de pe care cazura,
Ca totul va mai putea sa invie
Atunci cand vei fi destul de puternic
Sa ti spun
Inlocuieste mi tristetea prin ura?
Ana Blandiana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu