Atat de rece

Vise ....vise de copil ,
de adult,de adolescent........
A visa.......o calitate  rupta
De undeva din puterile
Ce salasluiesc in lumea
De deasupra noastra....
Se spune si e clar ca e asa
Ca visele te definesc ca om
Spune mi ce visezi ca sa ti spun
Ce fel de suflet porti......

Mama....
Singurul om care s a sacrificat
Complet pt mine ,fara sa
Astepte ceva in schimb...

In toata goana asta absurda si
Inutila dupa materialitate,
Uitam de unde venim,de unde
Ne tragem seva si imaterialitatea...

Uitam sa visam ,sa ne invatam copiii
Sa viseze ..sa zboare cu
Propriile lor aripi micutze
Dar atat de puternice...
Le taiem voit avantul ,
Crezand ca asa ii ferim
De posibile esecuri.dureroase....

De ce ,mama,mi ai legat
lanturi atat de grele
viselor
viselor mele..?
De ce te ai transformat
Atat de absurd si  de rapid
Si de ireversibil
Intr o fiintza rece,lipsita de caldura
Si de  orice sperantza?
Ce anume te a facut sa alegi
Sa ti inchizi atat de adanc sufletul in tine?

Oricat as incerca,
Nu reusesc sa regasesc in tine
Acea privire ce mai strabatea uneori din tine
....Durere,uimire si o privire insangerata
de suferinta ....
Nu contenesc sa ma intreb
De ce ai ales sa ucizi
sperantza,mama?


Simt ca nu te pot salva
Dar nici parasi....
De fapt,nu te voi  parasi niciodata!

Mereu voi fi cu tine ,                                                
Mereu vei fi cu mine.

Mi ai dat o viatza
Pe care sunt datoare
S o traiesc si nu s o irosesc !
E ceea ce am invatat din
Suferintza ta!