marți, 3 decembrie 2013

Nepasare



n vânt o umbră se mai vede
Ce-n gânduri și vorbe nu crede
Și pasu-i calcă apăsat.
Privirea-i vede...nepăsat.

Vede cum pleacă neîmpăcat,
Cum doi aștrii s-au certat...
Cum chipul ei în ochi a stat
Privirea-i vede...nepăsat.

Vede cum trece printre ele
Rostite, ele, vorbe grele
Cum prăpastie-au creat
Privirea-i vede...nepăsat.

Însă ea tot se depărtează
O stea ține-amintirea trează,
Prezentul trece tremurat...
Privirea-i vede...nepăsat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu