Miscand pe zapada umbre abia colorate,
Le priveam cum rasar,cum vaslesc si cum pier
In lumina din care izvorasera toate.
Vinovate de a fi doar atat se oglindeau
Inmultindu si himera in omatul complice,
Ca si cum s ar scuza ca s prea gingase sau
Ca si cum,uluite,ar cerca sa explice
Vesniciei fiorul impacat si intens
Al fapturii lor lungi,de nor auster.
Caci,scapate istoriei si curate de sens,
Treceau clipe mari zdrentuite pe cer.
Ana Blandiana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu