In noptile pline de dorinta
Pline de amintirea ta
S au transformat incet
Intr un strigat
De neputinta ...
Care urca in mine
Fara a mi l putea reprima.
Te doresc atat de mult!
Strig mereu dar nimeni
Nu m aude
Chiar daca strigatul
Se transforma uneori in urlet
Un urlet gatuit,innabusit
In inchisoare n care mi duc zilele
Departe de tine,
Izolata din dorinta
Altora ...
Te doresc ,mereu,mereu
Tot mai rau ,tot mai mult
Si cruda , nemiloasa
Mi se pare lumea asta
In care sunt
Silita sa traiesc
Fara tine!
11 decembrie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu